Romania

La începuturi, vânători sau culegători, toţi schimbau marfă contra marfă, trocul realizându-se spre sfârşitul descompunerii comunei primitive. O dată cu descoperirea modului de topire a metalelor şi nemetalelor şi de confecţionare din acestea a uneltelor de luptă şi de muncă, un rol foarte important de echivalent în cea mai simplă formă de comerţ aveau să-l îndeplinească tocmai aceste metale/nemetale, începând cu arama şi bronzul şi terminând cu aurul.

Concomitent cu intensificarea relaţiilor de schimb în natură, primele forme de trecere de la marfa bani la monedă de pe teritoriul ţării noastre s-au realizat pe litoralul Mării Negre, în oraşele create în perioada colonizării greceşti. Apăreau atunci în circulaţie primele piese monetiforme de bronz provenind din Histria, cele mai vechi monede bătute fiind drahmele histriene, urmate apoi de drahmele de argint, staterii de aur, tetradrahmele de argint, iar în regiunile locuite de triburile geto-dacice, staterii şi tetradrahmele. Sistemul monetar geto-dac a imitat unele monede aflate în circulaţie, însă ca urmare a folosirii unei tehnici primitive de batere au rezultat numeroase variante şi tipuri asemănătoare.

În secolul al II-lea î.Hr., în Dacia a apărut denarul republican roman, apoi moneda oficială în noua provincie devine denarul imperial roman. Monedele bizantine preiau funcţia de instrument de schimb în ţinuturile româneşti, fiind emise până în secolul al XIV-lea. Banii de metal ai statelor suverane vecine încep să circule după anul 1000. Monedele din Ţara Românească se numeau ducaţi de argint, dinari de argint, bani de argint, şilingi de bronz (sec. XIV-XVIII), cele emise în Moldova – gros de argint, dublu gros de argint, jumătate de gros de bronz, dinar de argint, taler de argint, şalău de aramă etc. (sec. XIV-XVII), iar cele din Transilvania, ducat de aur, monedă de 10 ducaţi de aur, monedă de 3 groşi de argint, taler de argint (sec. XVI-XVIII). În ţările române au circulat şi monede străine, cum ar fi: dinar de argint, aspru de argint, dinar banal de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur (sec. XIII-XVI), taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, monedă de 20 Kreuzeri (sfanţ austriac) de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, monedă de 100 de franci de aur, ducat (galben) austriac de aur (sec. XVII-XIX).

Leul devine monedă naţională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale, guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de 4 000 000 de lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham (Anglia).

În legea menţionată, publicată în Monitorul, Jurnal oficial al României nr. 89, din 22 aprilie/4 mai 1867, se preciza: Cinci grame argint, din care 835 din 1 000 argint fin şi 165 din 1 000 aliaj, compun unitatea monetară a României sub denumire de leu (leul se împarte în una sută părţi denumite bani).

Monedele emise până în 1877 au avut valori de 1, 2, 5 şi 10 bani (aramă), 50 de bani (argint), 1, 2 lei de argint, 20 de lei de aur. Între anii 1877 şi 1900, statul român a pus în circulaţie monede atât de aramă, argint şi aur, cât şi de nichel. În anul 1866 a fost respins un proiect pentru emisiunea banilor de hârtie, dar a fost analizat din nou după 11 ani. Noua lege a biletelor ipotecare, care îi lua locul celei pentru biletele de tezaur din 1866, a fost adoptată de Parlament la data de 19 iunie 1877, când s-a decis ca Ministerul de Finanţe să emită bilete ipotecare în valoare de 30 000 000 de lei. Biletele în cauză, cu valori de 5, 10, 20, 50, 100 şi 500 de lei, urmau să fie produse în aceleaşi condiţii ca biletele de bancă.

La data de 27 februarie 1880, Guvernul I.C. Brătianu depunea la Cameră proiectul pentru întemeierea Băncii Naţionale a României (după modelul Băncii din Belgia – 1850), instituţie ce a fost înfiinţată, ulterior, prin Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune, apărută în “Monitorul Oficial” al României din data de 17/29 aprilie 1880 ["termenul de bancă este de origine italiană - Enciclopedia română, vol. I, Sibiu, 1898 -, în evul mediu, zarafii din oraşele Italiei aveau în piaţă o masă ori bancă (banco), pe care efectuau plăţile şi făceau operaţiunile lor"].

Dacă prin legea monetară din 1867 s-au stabilit normele emisiunii şi circulaţiei monedelor naţionale de aur, de argint şi ale monedelor divizionare, iar prin legea biletelor ipotecare din 1877 s-au introdus temporar în circulaţie banii de hârtie, legea din 1880 a adăugat la structura permanentă a sistemului bănesc şi semnele de valoare confecţionate din hârtie, sub forma bancnotelor emise de o bancă centrală de emisiune.

B.N.R. a emis primele bancnote în 10 decembrie 1880, acestea fiind vechile bilete ipotecare, de diferite valori, transformate în bancnote prin aplicarea unei ştampile care purta titulatura băncii şi care acoperea denumirea de bilet ipotecar.

Printr-o nouă lege, la 27 octombrie 1890, sistemul bănesc al ţării s-a axat exclusiv pe aur, urmând tendinţele băncilor străine. Monedele de aur româneşti aveau valoare deplină, egală cu cea a monedelor corespunzătoare din Franţa, Italia, Belgia, Elveţia, Grecia. Printre bancnotele emise de B.N.R. s-au numărat cele de 20 de lei şi de 1 000 de lei (1881), bani de cupru, argint, nichel, cupru-nichel, moneda de aur de 100 de lei (1906), bancnote de 20, 100 şi 1 000 de lei (între 1904-1906), 2 lei de argint (1910), 50 de bani de argint (1910), 25 şi 50 de bani de hârtie (1917), bancnote de 1, 2 şi 5 lei (1917).

La data de 15 noiembrie 1916, din cauza războiului, B.N.R. a fost evacuată la Iaşi, iar cu o zi înainte, tezaurul şi-a găsit adăpost tot aici, ulterior fiind transferat în Rusia. În data de 1 decembrie 1918, Guvernul român, B.N.R., precum şi celelalte instituţii centrale revin la Bucureşti, B.N.R. fiind atunci singurul sprijin al statului în refacerea economiei distruse de război şi în unificarea circulaţiei monetare.

Numismierre detine un bilet de 10 bani din 1917 – Romania

Numismierre detine si un bilet de 25 de bani din 1917 – Romania

 

Numismierre detine si o bancnota de 5 lei din 1917, Romania, cu stampila Ministerului de Finante, emis de Banca Generala a Romaniei. 

După război, în România circulau în paralel mai multe monede, iar în vederea unificării monetare prin înlocuirea acestora cu leii emişi de B.N.R. la 14 octombrie 1920 în “Monitorul Oficial” a fost publicată Legea pentru retragerea din circulaţie a coroanelor şi a rublelor.

Numismierre detine o bancnota de 1 leu din 1920 – Romania

În anul 1924 a avut loc reorganizarea Băncii Naţionale, iar legea din 1925 a prelungit privilegiul de emisiune pentru B.N.R. pe o perioadă de 30 de ani şi a mărit capitalul de la 30 la 100 de milioane de lei; statul a reintrat în rândul acţionarilor. Stabilizarea a fost continuată prin emiterea pieselor de 1, 2, 5, 10 şi 20 de lei din aliaj de aluminiu sau nichel şi a monedei de 100 de lei. În perioada crizei economice dintre anii 1929-1933, B.N.R. a acordat credite statului pentru echilibrarea bugetului, operaţiunea fiind continuată şi în anii următori. Între timp, B.N.R. a primit dreptul de control a activităţii bancare, a circulaţiei devizelor, de elaborare a politicii monetare şi financiare a ţării.

În 1935 a fost emisă şi o monedă de 250 de lei de argint, de 50 de lei de nichel în 1937 şi 100 de lei de nichel în 1938. Între anii 1920-1931 au fost puse în circulaţie bancnote de 1, 5, 20, 100, 500, 1 000 şi 5 000 de lei, iar în perioada 1939-1944, statul român a emis monede de argint de 250 de lei, de 1, 2, 20, 100, 200, 500 de lei de zinc, argint, fier placat cu nichel. Tot în anul 1935, mai precis în luna februarie, s-a hotărât prin lege înfiinţarea (reînfiinţarea) unei monetării a statului – Monetăria Naţională -, aceasta având ca principal obiect de activitate producerea de monedă metalică. Cu ajutorul acesteia, volumul emisiunii de monede divizionare a fost majorat, în circulaţie aflându-se în continuare monedele vechi alături de altele noi.

În 1940-41 au apărut şi bancnotele de 500 şi 2 000 de lei, iar între anii 1944-1948, monedele de 500 de lei de argint, 2 000 de lei de alamă, 25 000 de lei de argint, 10 000 de lei de alamă, 100 000 de lei de argint, 50 de bani şi 1 leu de alamă, 2 lei tombac şi 5 lei de aluminiu.

Numismierre detine o bancnota de 20 lei fara an de emitere precizat - Romania - emisa de Ministerul Finantelor…

Numismierre detine o bancnota de 500 de lei, din 1940 – Romania

 

Numismierre detine o bancnota de 500 de lei, din 1941 - serie AB 

Numismierre detine trei bancnote de 1000 de lei, din 11 Septemvrie 1941 – una de serie A 

Numismierre detine o bancnota de 5000 de lei, din 1943 

Numismierre detine doua bancnote de 2000 de lei, una din 18 Noiemvrie 1941 si una din 10 Octomvrie 1944 - Romania

 

După preluarea puterii politice de către comunişti (la 6 martie 1945), guvernul a trecut la etatizarea băncilor, la data de 11 august 1948 procesul culminând cu dizolvarea şi trecerea în stare de lichidare a băncilor şi instituţiilor de credit, singurele exceptate fiind B.N.R. şi C.E.C. Între anii 1945-1947 au intrat în circulaţie bancnotele de 100 000, 1 000 000, 5 000 000 şi 100 de lei, iar după reforma monetară din 1947, bancnota de 1 000 de lei (1948), cea de 500 de lei (1949) şi biletul de 20 de lei emis de Ministerul Finanţelor (1950).

Numismierre detine doua bilete de 20 de lei din 1945 - Romania

 

Numismierre detine cinci bancnote de 100 lei din  1945 – Romania

Numismierre detine o bancnota de 10000 lei din 1945 – Romania

 

 Numismierre detine cinci bancnote de 100000 de lei din 1946 – una de serie A/2…

Numismierre detine o bancnota de 100 de lei din 3 Decemvrie 1947

 

Numismierre detine doua bancnote de 1 000 000 de lei din 1947 – ambele de serie A

Numismierre detine o bancnota de 5 000 000 de lei din 25 iunie 1947

O altă bancnotă de 1 000 de lei va fi pusă în circulaţie în 1950 de Banca Naţională a Republicii Populare Române, iar Ministerul Finanţelor va emite biletele de 1, 3 şi 5 lei (1952), bancnotele de 10, 25 şi 100 de lei (1952).

Numismierre detine un bilet de 500 lei din 1949 – Republica Populara Romana - emis de Banca de stat… serie rosiatica

Numismierre detine un bilet de 20 lei din 15 Iunie 1950 – Republica Populara Romana - emis de Ministerul Finantelor…

Numismierre detine doua bilete de 1 leu din 1952 – Republica Populara Romana - din care una seria A6…emis de Ministerul Finantelor…

 

Numismierre detine un bilet de 5 lei din 1952 – Republica Populara Romana - emis de Ministerul Finantelor…

 

Numismierre detine un bilet de 10 lei din 1952 – Republica Populara Romana - emis de Banca de stat… serie rosiatica

 

Numismierre detine un bilet de 25 lei din 1952 – Republica Populara Romana - emis de Banca de stat… serie rosiatica

 

Numismierre detine un bilet de 100 lei din 1952 – Republica Populara Romana - emis de Banca de stat…

 

În 1966, Banca Naţională a Republicii Socialiste România emitea bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei.

Numismierre detine o bancnota de 1 leu din 1966 – Republica Socialista Romania

Numismierre detine o bancnota de 3 lei din 1966 – Republica Socialista Romania

 

Numismierre detine o bancnota de 5 lei din 1966 - Republica Socialista Romania

Numismierre detine patru bancnote de 10 lei din 1966 – Republica Socialista Romania

Numismierre detine doua bancnote de 25 de lei din 1966 – Republica Socialista Romania

Numismierre detine doua bancnote de 100 lei din 1966 – Republica Socialista Romania – din care una este seria A0184…

Dupa 1989 Romania emite noile bancnote postdecembriste, urmare a schimbarii regimului socialist, incepand cu 21 decemrbie 1989. Design-ul sufera mai multe modificari de-a lungul vremii, reflectand anomia perioadei de tranzitie prin care Romania in aceasta perioada si incercarea de a-si cauta o identitate proprie.

Numismierre detine  trei bancnote de 500 lei din 1991 – Romania

Numismierre detine doua bancnote de 1000 lei din 1991

Numismierre detine patru bancnote de 500 lei din 1992 – Romania – 3 cu serii apropiate, si una de serie A

Numismierre detine o bancnota de 50000 lei din 1996 – hartie

Numismierre detine doua bancnote de 1000 lei din 1998 – Romania, din care una cu seria 007A30…

Numismierre detine trei bancnote de 5000 de lei din 1998 – Romania – serii apropiate

Numismierre detine doua bancnote de 10000 de lei – de hartie – din 1999

Numismierre detine trei bancnote cu eclipsa, de 2000 lei, din 11 august 1999, emisie aniversara

La data de 1 iulie 2005, în România a avut loc denominarea monedei naţionale, 1 leu nou devenind 10 000 de lei vechi; leul nou s-a divizat în 100 de ban, leii noi, cât şi cei vechi urmând a circula în paralel până la 31 decembrie 2006. Aceasta este moneda curenta.

Numismierre detine mai multe bancnote de 1 leu din 2005 – Romania - de serie A

Numismierre detine o bancnota de 5 lei din 2005 – Romania – serie A

Numismierre detine doua bancnote de 10 lei din 2005 – Romania – serie A

Numismierre are o bancnota de 50 lei din 2005, serie A

Numismierre a papat la munte, la snowboard, cele doua bancnote de 100 lei din 2005, serie A, numere consecutive